1.Ratacirea

Credeam ca visam,dar era real.Universul ma ura cu ardoare.Oare ce am facut sa merit toate astea?Am fost un dictator fara inima intr-o viata anterioara sau poate vreo dereglata mintal care ardea papusi doar ca sa se distreze?
Probabil ca zeii stateau in tronurile lor si se prapadeau de ras numai uitandu-se la mine....
Eram o nefericita fata varcolac,cu inima franta ,fara niciun viitor ,si deja ajunsa la menopauza.Obisnuiam sa vin in padure ,sa-i spun secretele mele ,ce mai era din ele,sa urlu la luna si sa plang in tacere.
Oare cum ar fi fost viata mea daca nu aveam in sange mostenirea de a deveni varcolac?
Daca nu veneau vampirii in oras,azi eram o fata obisnuita,fericita.
As fi vrut sa cred ca viata mea ar fi fost cu totul alta.Dar acum eram si voi fi mereu o creatura a noptii..
Uram faptul ca imi erau invadate gandurile ,asa cum un strain nedorit lasa urme murdare pe cel mai curat covor.Toti ma acuzau ca sunt cruda,ca ma pricepeam sa ranesc pe cei din jur,dar faceam asta doar pentru ca acele persoane s-au priceput in a ma rani pe mine.
E posibil sa urasti ceva sau pe cineva mult timp incat ajungi sa uiti motivul care te-a facut sa simti atata ura.Dar eu nu am uitat si nici nu voi uita.
Pentru ca eu urasc.Urasc cu ardoare pe cel pentru care inainte simteam iubire.Inainte sa ma schimbe.
Am vazut schimbarile din mintea lui Sam si stiu ca timpul pe care,candva l-am petrecut impreuna s-a evaporat o data cu aparitia ei.Asta m-a durut cel mai mult- am devenit doar o fata oarecare,o cunostiinta,un membr al haitei.Iubirea pe care am simtit-o unul pentru celalat a fost istant aruncata la gunoi in momentul cand ea a venit.
M-am evaporat in aerul subtire si Emily s-a instalat in locul meu.A fost simplu si usor pentru Sam sa ma inlocuiasca.Am fost lasata in frig,uitandu-ma de afara inaintru ,amintindu-mi cum Sam obisnuia sa ma priveasca cu iubire.Pe mine.
Dar ma mint singura.El niciodata nu s-a uitat la mine la fel cum obisnuieste sa se uite la Emily- cu dragoste,adoratie si devotament.
As fi putut sa ii las in pace si sa-mi plang dragostea pierduta in alta parte ,dar nu,pentru ca a trebuit sa ma transform intr-o fata varcolac chiar in ziua mortii tatalui meu.
E greu sa suporti atata durere ,minciuna,deceptie,atatea vise distruse,iluzii calcate in picioare,mangaieri pierdute,atata nedreptate si atatea rani care dor ca o spada ce strapunge inima si doare atat pe dinauntru cat si pe dinafara.
De ce eu ?De ce tocmai eu?De ce toate trebuiau sa mi se intample numai mie?De ce Sam a trebuit sa se transforme in varcolac?Daca era inca normal,un om obisnuit, nu ar mai fi putut imprinta pe Emily,si noi doi am fi fost impreuna si acum..Dar nu,pentru ca universul ma uraste si nu i-a ajuns transformarea lui Sam ;a trebuit sa ma transforme si pe mine.
E greu sa afisezi un zambet materializat la falsa fericire pentru ca putine lucruri ma mai fac sa zambesc cand inima mea este deja la pamant,dar traiesc cu speranta ca undeva,acolo,poate exista si cineva pentru mine,o infima speranta ca poate maine ,,soare,, meu va rasari si la fereastra casei mele.
Imi placea sa ma mint asta,sa cred ca nu era prea tarziu si pentru mine.
Era aiurea ca,de cand cu noul tratat incheiat cu vampirii ,familia Cullen,totul mi se parea plictisitor.De la ultima confruntare,cea cu Volturi,nu mai misca mai nimic prin rezervatie.Conducatorul Alfa, Jacob Black ,ma calca pe nervi cu imprintul lui,fiica Bellei si a lui Edward Cullen,Renesmee.
Toti din hainta erau fericiti de cand cu imprintul,lucru care mi se parea stupid.Toti aratau ca niste catelusi fugind dupa os.
Restul baietilor din haita erau nerabdatori ca imprintul sa li se intample si lor,pe cand eu uram blestemul asta.Ce imi trebuia sa fac imprint pe cineva ,daca deja am pierdut dragostea lui Sam?
Padurea incepea sa se umple de murmur.
Vocea stresanta a lui Seth,fratele meu mai mic,si el varcolac,mi-a invadat linistea.
,,- Leah?Esti pe aproape?E tarziu deja,mama o sa inceapa sa se ingrijoreze.,,
,,-Lasa-ma in pace!O sa vin acasa cand o sa vreau,, i-am zis eu.
,,-Mama gateste lasagna,preferata ta.,, a gandit el sperand ca asa o sa ma tenteze sa ma intorc mai repede.
,, Nu vin acum acasa ,Seth!.,,
Nu eram pregatita sa ma intorc acasa.Nu era zi,in special cina,sa nu avem musafiri.Aceeasi musafiri ,de atata timp.Nu mai suportam sa ii vad .Billy Black si Charlie Swan .Erau ca o aschie in deget pe care nu o poti scoate.
,,Mai bine nu ma duc acasa,, am gandit eu.
Vocea lui Seth s-a auzit din nou in capul meu.
,,- Leah mama se va supara .Ai fost plecata destul timp.,,
,,Nu am chef sa vin acasa si gata.Mai lasa-ma in pace.Esti ca un ghimpe in fundul meu!Pana ce Jacob nu ii zice lui Billy ,si Bella lui Charlie ca mai au si eu case,nu mai dau pe acasa! Jacob,sper ca m-ai auzit.,,
Dar niciun raspuns de la Jacob.Era probabil cu rasfatata de Renesmee.
-,,Leah....,,
,,-Seth,lasa-ma in pace!,,
Trebuia sa am o discutie cat de curand cu Jacob.Nu ma mai simteam acasa deloc de cand Billy si Charlie isi faceau veacul la noi acasa.Imi venea sa-l sfasii pe Charlie cand vedeam cum flirteaza ca un prost cu mama.Simteam ca ma sufoc in propria mea casa.De asta preferam sa stau singura in padure.Vantul adia usor printre crengile copacilor ,si raul se auzea susurand.Mergeam incet printre copacii imbracati in muschiul de un verde crud.
-,, Leah,te rog, vino acasa!Te rog!,, mi-a zis Seth.
Ce frate stresant mai aveam si eu!
-,,Grrrrr....,, am marait eu in gand la el.
Nu am mai apucat sa aud ce a mai zis.M--am transformat in om intr-o secunda.Eram iar normala,desi nu ma simteam deloc .Eram o ciudatenie a naturii.Cine vroia o ciudatenie?
Nimeni.
Eram condamnata sa-mi traiesc viata in singuratate.