Linistea noptii mi-a reamintit greselile pe care le facusem si pana acum nu le constientizasem.Nu puteam sa mai fac aceleasi greseli din trecut.Confesiunea facuta de Jasper ma facuse sa deschid ochii asupra vietii mele.Trebuia sa incetez sa mai plang dupa un barbat care nu ma dorea in viata lui,sa merg mai departe,departe de amintirea lui.Poate chiar departe de rezervatie.Sa il las in urma asa cum si eu fusesem lasata de el.
Trebuia sa il uit!
Somnul ma ocolea.
Vocea indurerata si ochii negru-auriu imi tot apareau in ganduri.Mereu imi imaginasem viata vampirilor lipsita de probleme,perfecta.
In afara de momentele cand Bella era urmarita de alti vampiri.
Ma simteam ciudat de indurerata numai la gandul ca el suferea.Si nu stiam de ce....O lacrima solitara mi-a alunecat pe obraz.
Trebuia sa incetez sa mai plang.
Desi stiam ca motivul acelei lacrime era legat de doi ochi aurii
,si nu avea nicio legatura cu problemele mele.Poate ca...
,,Leah inceteaza sa te mai gandestila el!Simplul fapt ca ti-a spus ce i se intampla nu va apropie intr-un fel sa va face prieteni la catarama'' a zis vocea rationala a mintii mele.
Si cata dreptate avea!
