Asteptam cu Seth in biroul mic.Cu siguranta il calcam pe nervi cu nerabdarea mea.Si nu ma inselam.
-Leah ,vrei sa stai odata jos?M-ai innebunit!Devin si eu nervos.O sa vina imediat.
-Seth,nu pot.Sunt prea emotionata.As fi vrut ca Jasper sa fie aici cu mine.
-Poate te calma el.Ca eu nu reusesc.Nu stiu cum te suporta.
-Mai taci.mucosule.Daca nu vroiai sa vii,de ce m-ai implorat sa te iau?Cine era mai nerabdator?Eu sau tu?
-Nu in fiecare zi devin unchi.Asa ca stai odata jos!
Nu aveam chef de cearta cu Seth.Stiam ca si el era nerabdator,doar eram frati,dar se controla mai bine ca mine.M-am asezat pe scaunul de langa el,incercand sa par calma,desi eram un pachet de nervi.De nerabdare.
-Si ati ales un nume?m-a intrebat Seth,incercand sa relaxeze atmosfera.
-Aha,am mormait eu.
-Si?Care este?
-Amala.
-Amala?Adica...
-Speranta.Nume indian.L-am ales cu Jasper.Si cred ca i se potriveste.
-Jasper cum se impaca cu ideea de a avea un copil uman?
-E incantat.De ce nu ar fi?Cu el am luat decizia de a o adopta.Stiu ca si el o vrea,dar e rezervat.Inca nu are incredere in el ca se poate controla.Dar eu stiu ca poate.
-Si eu cred asta.Nu mai e Jasper cel fioros,cel letal,a zis Seth gesticuland, cel pe care l-am vazut in mintea celorlalti atunci cu nou nascutii.Tu l-ai schimbat.Si sa nu aud ca protestezi.Stii bine ca am dreptate.
-Bine,bine,ai dreptate.Seth cel intelept.Sa nu te prind ca sufli vreo vorba haitei.Eu vreau sa le zic despre Jasper si Amala.
-Vai cata incredere ai in mine!a zis el razand.
Nu a apucat sa mai zica nimic ca s-au auzit pasi pe coridor.
Cateva secunde ne desparteau.Apoi usa s-a deschis.Si am revazut-o.Era la fel cum mi-o aminteam.Poate chiar mai frumoasa.Am sarit de pe scaun si eu si Seth.
Amala.Amala mea!Speranta mea!Fetita mea!
M-am dus spre asistenta care o tinea in brate si am intins bratele spre ea.
Poate mi s-a parut,dar cand s-a uitat la mine a zambit.Ma recunoscuse.
Asistenta mi-a dat-o si ea a intins manutele spre mine.Cand am luat-o in brate am stiut ca era a mea.Pentru toata viata.
-Hei micuto.Iti amintesti de mine?Eu sunt Leah si voi fi mamica ta de acum inainte.Si tu vei fi Amala.Iti place ,nu-i asa?

Raspunsul ei a fost un zambet,ochii albastri stralucindu-i.Am strans-o in brate,si o lacrima mi s-a rostogolit pe obraz.

Stateam cu Amala in leaganul pe care Jacob il facuse pentru Renesmee,legat de creanga unui copac,langa casa Cullen,incercand sa o adorm,dupa ce Esme ma ajutase sa o hranesc.Esme fusese foarte fericita cand ii cerusem ajutorul.Ceilalti eray plecati la vanatoare,si doar Esme si Renesmee erau acasa.Si mama cand o vazuse pe Amala fusese in culmea fericirii.Asta dupa ce imi tinuse uyn adevarat discurs despre responsabilitatile pe care le implica cresterea unui copil.
Nu a trebuit sa astept mult,ca in departare s-a auzit rasul lui Emmett.Se intorceau.
I-am vazut pe toti cum au iesit din padure,ochii stralucindu-ke a aur.
Toti s-au uitat la mine,Emmett facandu-mi cu mana si strambandu-se,dar decat Jasper a venit.
-Leah.
-Hey Jasper.V-ati intors repede.
-Nu am mai scapat de insistentele lui Emmett.
-Ce a fost cu el?
-Mai intrebi?Tii in brate motivul nerabdarii lui.
Deci Emmett eta nerabdator sa o vada pe Amala.Dar Jasper?El nu era?
-Si tu?Nu vroiai sa o vezi?
-Desigur ca vroiam.Vreau.Dar nu stiu daca.... e prdent.
-Jasper,de ce nu ai incredere in tine?Poti sa o faci.Uite,i--am zis eu intorcand-o pe Amala,care nu adormise,spre el,incercand sa i-o dau in brate.
-Leah,nu cred ca...
-Jasper,ai incredere in mine.,
Nu l-am mai lasat sa protesteze,ci pur si simplu i-am pus-o pe Amala in brate cu grija.
Era surprins.I se citea pe fata.Micuta fiinta umana il lasase fara cuvinte.
-Doar ti-am zis ca poti.
Amala s-a uitat la el si fara ca niciunul dintre noi sa anticipeze asta,a cascat si si-a asezat capsorul pe umarul lui.

-Vezi?Si ea te iubeste!
Un comentariu:
normal ca o iubeste :) :X
Trimiteți un comentariu