marți, 22 iunie 2010

77.A doua zi

Eram in pat,ca o statuie nemiscata.Mi-era frica sa ma intorc spre el.Stia ca nu dormeam.Si cum aveam sa dorm cu el langa mine,cu bratele inconjurandu-ma?Noaptea care trecuse fusese..........nu aveam cuvinte sau grad de comparatie.Nu imi imaginasem niciodata ca avea sa fie asa.Perfecta!Altfel nu aveam cum sa o descriu.
-Esti treaza?m-a intrebat Jasper la ureche.
-Aha, am mormait eu.
Cu un deget m-a intors cu fata spre el
Fata imi ardea de rusine.
-Ce e cu tine?
-Mi-e rusine,nu simti?
Apoi am simtit cum m-am relxat complet.Desigur ca el o facuse.
-Te iubesc!Ar trebui sa stii asta deja.Nu ai de ce sa iti fie rusine.
-Stiu.Si stiu ca ma iubesti de ieri.
-Nu de ieri stiu ca te iubesc.Am stiut-o dinainte sa pleci la colegiu.
-Dinainte?Si de ce nu mi-ai spus?
-Ti-am zis.Ai citit jurnalul pe care ti l-am dat?
-Nu pe tot.M-am oprit cand am ajuns la partea in care scriai despre mine.
-De ce nu ai citit tot?
-Pentru ca nu aveam nevoie de inca o persoana careia sa ii fie mila de mine.De asta nu am citit.
-Dar nici macar nu m-am gandit la asa ceva.Niciodata nu mi-a fost mila de tine.De prima data cand te-am strans in brate,atunci in padure,dupa nunta lui Sam,am stiut ca voi simti ceva diferit pentru tine.
-De ce eu?Da,inteleg ca la mine a fost imprintul si nu aveam cum sa ma impotrivesc,desi vreau sa cred ca te iubesc nu din cauza imprintului ci datorita faptului ca m-am indragostit pur si simplu de tine, desi am incercat si chiar mi-a reusit,dar tu?Tu nu ai avut niciun motiv pentru care sa ma iubesti.
-Tu chiar nu ai citit jurnalul,nu?
Am dat din cap ca nu.
M-a sarutat si fiori mi-au explodat in tot corpul.
-De cate ori eram in preajma ta ma simteam....viu.Simteamlucruri pe care eu,o data cu trecerea timpului,le-am uitat.
Cand sunt cu tine,simt.Simt ceea ce traiesc eu in acel moment,nu ceea ce traiesc altii.Simt.Si asta datorita tie.Si atunci cand nu erai in preajma mea, era ca si cand o parte lipsea, parte pe care Alice nu o putea inlocui.Si desi am stiut ca te iubesc dinainte sa pleci la colegiu,am vrut sa fiu sigur ca si tu simti acelasi lucru pentru mine.
-De ce nu mi-ai spus?Daca ni-ai fi zis poate ca nu as fi plecat.Nu ai idee cat de mult am vrut sa tip in gura mare ca te iubesc atunci.Dar nu as fi suportat un refuz.De asta am plecat atunci si acum o saptamana.Cand te-am vazut in bucatarie am crezut ca nu vad bine,ca din nou am halucinatii.
Dar cand am realizat ca nu esti produsul imaginatiei mele ,am simtit cum viata mi-a fost rasturnate cu susul in jos.Dupa lupta pe care o purtasem ca sa ascund tot ceea ce simteam,tu ai venit si pur si simplu ai dat totul peste cap.Nu stiam daca ai venit ca sa ramai sau sa ma dai afara din casa pe care pusesem stapanire abuziv.Si cand mi-ai zis ca ti-a fost dor de mine am stiut ca trebuia sa plec definitiv din rezervatie.
-Dar.... a zis el incercand sa protesteze.
-Nu .Lasa-ma sa termin te rog,i-am zis punand un deget pe buzele lui reci.Mi-am reamintit sa respir,in timp ce ii trasam conturul buzelor cu degetele.
Mi-am dres vocea si am continuat.
-Deci cum am zis,atunci cand mi-ai zis ca ti-a fost dor de mine,am stiut ca trebuia sa plec.Stiam ca era imposibil sa te uit dar nu as fi suportat sa te vad plecand la noua ta viata.Aveam deja inima facuta bucati si acel,,mi-a fost dor de tine,, m-a ucis.Pentru ca nu stiam daca era adevarat sau doar ai zis doar ca sa imi faci mai mult rau.Pur si simplu nu imi permiteam ca efortul pe care il depusesem atata timp ca sa lupt impotriva imprintului sa fie aruncat la gunoi.Inca nu mi-ai zis de ce te-ai intors.
-Nu e eveident?Cand Jacob s-a intors si ne-a povestit tot, am stiut ca trebuia sa vin.Jacob s-a intors foarte ingrijorat in legatura cu tine.Stiam ca intr-o zi aveam sa ma intorc... dar asteptam momentul potrivit.Si poate o sa zici ca e ceva imposibil,dar cand sunt cu tine simt ca inima mea bate.
Simteam ca lacrimile erau gata sa imi paraseasca ochii si sa o ia la vale pe obraji.
M-am apropiat mai mult de el si l-am sarutat.Sangele imi era involburat in vene,dar raceala corpului sau plin de cicatrici ii domolea goana prin vene.M-am lipit ca o a doua piele de el si ne-am pierdut in profunzimea sarutului,rostogolindu-ne in patul mare.Ciocolata si vanilie,gheata si foc.....

Un comentariu:

ioana spunea...

ce dragut :)